Totalul afișărilor de pagină

duminică, 27 aprilie 2014

Delegarea competentelor ! Acarizarea Romaniei !

Chiar nu mai inteleg nimic! Cum adica poti fi imperfect dar nu in totalitate?
Presedintele a promulgat legea prin care primarii scapa de raspundere. Vicele dusmanilor il lauda!
Este oare ceva de laudat in aceasta lege?
NU!!!
Delegarea competentelor reprezinta ACARIZAREA ROMANIEI!
Iata povestea domnului Paun Ion. UNICUL VINOVAT al accidentului feroviar din statia Vintileanca in data de 2 iulie 1923.
""Un tren accelerat care venea de la Bucureşti şi se îndrepta spre Iaşi s-a ciocnit, în staţia Vintileanca, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 60 de oameni şi rănirea a peste 100 persoane, aşa cum anunţau iniţial ziarele. Nefericitul accident ar fi fost cauzat de faptul că acarul nu a observat că acul macazului, manevrat pentru a trece un tren de marfă pe altă linie, s-a defectat şi nu s-a închis, iar trenul de persoane, intrat cu viteză în gară, a fost îndrumat tot spre linia unde se afla trenul de marfă, ciocnindu-se de acesta.
Totuşi, dimensiunile impresionante ale accidentului au avut la bază un cumul de cauze şi circumstanţe nefericite. Iată: pentru că avea o întârziere de cinci minute, mecanicul trenului de persoane a plecat rapid din gara Mizil, intrând la locul accidentului cu o viteză de 50 km/h. O viteză mai mică ar fi făcut ca evenimentul să fie unul minor şi poate fără victime. Rezultatul coliziunii a fost distrugerea a şase vagoane ale trenului de marfă şi, cel mai grav, a două vagoane de clasa a III-a, a unui vagon poştal şi a unuia de bagaje din garnitura trenului accelerat. Distrugerea celor două vagoane de călători – supraaglomerate, ca toate trenurile timpului – a avut drept consecinţă principală numărul mare de morţi şi răniţi. Între aceştia, numeroşi săteni şi numeroşi soldaţi, care călătoreau cu trenul respectiv.
După producerea accidentului, acarul (ca şi ceilalţi angajaţi ai staţiei CFR Vintileanca) a fugit; motiv pentru care el a fost socotit din prima vinovat – de ce să fi fugit dacă nu se simţea cu musca pe căciulă? Drama a fost amplificată şi de cruzimea unei bande de hoţi din zonă care a jefuit morţii, dar şi victimele aflate încă în stare de şoc şi incapabile să schiţeze vreun gest de apărare. Evenimentul a stârnit vâlvă în societatea românească. La faţa locului au sosit autorităţi, medici, ziarişti din Prahova, Buzău, Bucureşti, iar când trenul cu răniţii de la Vintileanca a ajuns în Gara de Nord, însuşi Carol, prinţul moştenitor, a venit să-i încurajeze pe răniţi.
Peisajul sinistru al accidentului, depunerea cadavrelor într-o magazie, poveştile traumatizante ale supravieţuitorilor, zvonurile despre acarul beat care s-ar fi sinucis după ce fusese alergat de călători, fotografiile de la locul accidentului, înmormântarea comună a victimelor în apropierea gării, participarea rudelor celor decedaţi, a ministrului Lucrărilor Publice, Traian Moşoiu, a episcopului de Buzău, care a şi oficiat slujba comună – toate acestea au fost pe larg relatate de o presă avidă după senzaţional, într-o perioadă a anului, vara, când nu se prea întâmplau evenimente deosebite. De aceea, toată vara lui 1923, presa a tratat pe larg, cu acribie, tragicul eveniment.""
Sancţiunile aplicate de CFR în urma anchetei au fost următoarele: acarul Păun a fost destituit şi deferit justiţiei, care l-a condamnat la închisoare; frânarul trenului de marfă a fost, la rândul său, destituit şi deferit justiţiei; mecanicul locomotivei trenului de călători a fost amendat şi sancţionat cu neavansarea pe o perioadă de doi ani; impiegatul de mişcare şi şeful gării Vintileanca au fost destituiţi.
Felicitari domnilor! O tara de Acari Paun! care probabil vor ajunge si prin puscarie.
Ca doar modelul exista de 90 de ani.

Drama copilotului de cursa scurta !

Ce poate fi mai trist decat sa fi copilot toata viata. Cand toata lumea stie ca in ziua de azi conteaza doar locul intai. Si atat!
Am rememorat o poveste despre viata unui copilot care vrea si el sa ajunga pilot si nu o sa apuce niciodata.
Personajul despre care o sa va povestesc ar trebui sa fie emblema tanarului politician roman. Este, dar nu intr-un sens pozitiv. A iubit Dreptul, dar a ajuns sa slujeasca Stangul. Tinerel fiind a ajuns in gratiile unui rafinat corupt. Si a fost uns sef al corpului de control al PM. Un fel de copilot in pedepsirea adversarilor politici. Pregatirea de procuror l-a ajutat sa demoleze multe vieti. Ciudat este faptul ca daca stai sa te gandesti si procurorul este tot un fel de copilot. Adevaratul pilot este judecatorul. A prins dragoste de masini. Si a fost primit si el in masina unui pilot, cu titlul de copilot. Adica cineva care sa echilibreze masina in curbe. Si tare mult i-a placut sa fie copilot. Acum cateva zile a zburat cu un avion F16. A fost entuziasmat. A declarat ca viseaza sa faca lucrul asta cat mai des. Adica sa fie copilot pe un avion de vantoare. COPILOT!
Acum la cererea maselor populare vrea sa candideze la Presedintie! Si va candida. Si va pierde. La putin timp dupa asta in cadrul unui congres extraordinar al partidului va fi mazilit. Si un baronet cu mustata il va detrona.
Asa este viata.
Din pacate sau te nasti pilot sau te nasti copilot.
Intreaba-l si tu pe comandorul de nava! Cum este sa fi pilot cu adevarat?
O intrebare la care nu vei gasi raspunsul niciodata!

joi, 24 aprilie 2014

Procesiune de oprit inundatiile !

Suntem o tara profund ancorata intr-un misticism subliminal. Imaginile si simbolurile ne subjuga mintile si ne tulbura judecata. Sunt mult prea pasionali si lipsiti de o ratiune nepartenitoare.
In Romania este o veche poveste cu seceta si cu inundatiile. Nu se intampla de ieri de azi. Pentru seceta si pentru ploaie poporul roman are in traditii invocarea ploii dar si alungarea ei. Mai nou se implica doar BOR cu slujbe speciale de invocarea ploii. Pe cursul istoriei la un moment dat aceasta exclusivitate era impartita cu paparudele.
Iata o poveste din Baragan :
Pentru a putea produce caramizi din argila tiganii aveau nevoie de o perioada mai secetoasa. Traditia populara a consemnat cateva obiceiuri.""Tigancile batrane din satra luau primele doua caramizi nou facute, proaspete, le rotunjeau in forma de oua uriase si se asezau pe ele ca niste closti, spunand nu stiu ce vraji de-ale lor. Apoi le ingropau intr-un loc stiut numai de ele. Asa legau ele ploile, ca sa li se usuce caramizile. Dar cand vedeau ca prea tine mult seceta, si de mila bietilor romani, tot ele faceau leacul de dezlegare. Altfel iesea cearta mare cu oamenii din sat. ""
Acest obicei ar fi legarea ploilor si aducerea secetei. Exista si un remediu la aceasta vraja. Invocarea ploii cu paparudele.
""Ori dezgropau ouale cele de lut, ori trimiteau tiganci tinere in sat. Cu bani de aur impletiti in cozile groase ori insirati in salbe late la gat, umblau din ograda in ograda si dansau invartindu-se pe loc, in praful bataturii, cu talpile goale, cantand: "Paparuda, ruda/ Vina de ne uda/ C-o galeata noua/ Da Doamne sa ploua!". In timp ce dansau, lumea le uda din cap pana-n picioare, aruncand pe ele cu galeti cu apa. Ele radeau si se scuturau, framantand mai abitir cu picioarele desculte praful preschimbat in glod. Pentru dansul lor aducator de ploaie, oamenii le rasplateau cu cate-un banut, cu cate-un ciur de malai ori de faina, cu cate o bucata de branza. Dupa ce colindau tot satul, paparudele mergeau la satra si faceau acolo masa mare cu cele primite. De multe ori, se pornea ploaia dupa jocul lor""
Cu timpul spre vremurile actuale a ramas doar BOR implicata intr-o procesiune de invocarea ploilor. Se scot moastele cele mai de pret dintr-o biserica si impreuna cu toata suflarea unei localitati se purcede la un mars de invocare a ploii.
""In cadrul Sfintei Liturghii, am citit anumite rugaciuni numite ectenii, cele de trebuinta pentru ploaie. Am citit in biserica si apoi am dat fiecaruia sa citeasca acasa "Acatistul Sfantului Prooroc Ilie", care dupa cum se stie din Vechiul Testament, slobozeste, prin voia lui Dumnezeu, ploile, fulgerele si tunetele. Apoi am ales o zi in care pornim in procesiune de la biserica, cu icoanele si cu prapurii afara din sat, la marginea campului, iar pe drum, la fiecare raspantie, ne-am oprit, am ingenuncheat si am facut rugaciuni de invocare a ploii. In timpul acesta, cativa barbati au aruncat din niste bidoane mari apa peste multime si pe marginea drumului. Toata lumea a venit la aceasta slujba pe nemancate, iar dupa puterea fiecaruia, a tinut mai multe zile de post. S-a intamplat apoi minunea aceasta: a dat Dumnezeu ploaie.""
Cum a ramas loc liber pentru obiceiul de a stopa ploaia si BOR nu isi asuma o asemenea raspundere, poporul a ramas necosolat in fata inundatiilor.
Si cum golul trebuia umplut de cineva s-a gasit personal de specialitate.
De ce ar fi nevoie:
Sa zicem o barca gonflabila. Asta ar inlocui carul cu boi, asa frumos imortalizat de N. Grigorescu. Apoi ar fi nevoie de tractiune. Sa zicem 8 pompieri. Si ar mai fi nevoie de cel putin doi predicatori. Si musai de o contra-paparuda (paparuda = fata tanara, de obicei tiganca, care danseaza sumar imbracata (cu papura)). 
Si totul trebuie sa se desfasoare in fata camerelor de filmat al televiziunilor. 
Asta da procesiune de oprit inundatiile.
Ce faci, FA, Romania? Mai ai chef de alegeri???